Soare… vânt… ploaie…
zilele trec atât de repede, iar noi suntem mult prea preocupate cu îndeplinirea activităţilor zilnice…
atât de multe de făcut şi atât de puţin timp…
atât de departe eşti…
aş avea să îţi povestesc atâtea..
ţi-aş povesti cum astăzi puiuţul de om mi-a dat trezirea la ora 5 (şi ai înţelege perfect de ce specific ora)…
ţi-aş povesti ce am mai făcut şi faptul că timpul nu îmi ajunge să fac tot ce îmi propun (m-ai linişti şi mi-ai spune că trebuie să am răbdare)…
ţi-aş povesti ce am visat (şi am dezbate semnificaţia visurilor dupa ce am consultat horoscopul)…
ţi-aş povesti ce nebunii îmi trec prin cap (iar tu m-ai convinge să revin cu picioarele pe pământ)…
dar nu este timp…
deci hai să ne oprim un minut şi să respirăm…
hai să ne detaşăm de aceste lucruri macar pentru o clipă şi să facem timp pentru noi…
te-aştept pe-un câmp de maci, cu o cafea!
P.S. Dacă ajungi şi nu mă găseşti, ghidează-te după aroma cafelei şi coroniţele din maci pe care le-am lăsat în urmă 🙂